Am descoperit cetatea în 1979, într-o excursie de familie organizată de tata. El cunoștea deja locul din călătoriile făcute prin CAP-ul local, unde fusese membru încă de la înființare. Adesea se oferea șofer și îi purta pe oameni, duminicile, prin toată Dobrogea, în excursii improvizate cu un camion amenajat ad-hoc, cu bănci de lemn pentru aproape treizeci de persoane.
Citește mai multFostul primar din Techirghiol, Toma Crețu, apare în presă de-a lungul timpului ca fiind obsesiv de violent, un caracter care însă nu era singular.
Citește mai multPerioada de tranziție spre guvernarea comunistă pare să fi fost marcată timpuriu, la Mamaia, de „reîmpărțirea” averilor — de la cei care aveau către cei care își doreau să aibă — în disprețul legilor și al cutumelor fragilei civilizații postbelice a României.
Citește mai multDespre stațiunea Techirghiol din anii ’20 au circulat numeroase povești romantice, potrivit cărora întreaga protipendadă, alături de elitele artistice și culturale ale României, și-ar fi petrecut aici vacanțele. În realitate, aceste relatări pornesc, în mare parte, dintr-o confuzie de nume: multă vreme, stațiunea înființată între lac și mare — cunoscută astăzi drept Eforie Sud — a purtat denumirea de Techirghiol sau Techirghiol-Movilă, pentru ca, ulterior, să devină Carmen Sylva.
Citește mai multAcest fragment publicat în Gazeta Transilvaniei la 4 februarie 1879 oferă o mărturie directă, crudă despre starea precară a sănătății publice din Dobrogea imediat după integrarea sa în statul român. Relatarea, semnată de un medic militar, scoate în evidență neglijența autorităților față de populația rurală, lipsa accesului la îngrijiri medicale și surpriza oamenilor în fața unor servicii sanitare elementare oferite gratuit. Textul reflectă nu doar dificultățile epocii, ci și primele încercări de organizare a unui sistem de asistență medicală într-o regiune recent alipită.
Citește mai multPentru noi, acolo, pe litoral, această dată marca începutul noului sezon estival.
Citește mai multProblematica „nămolului recirculat” pare să fi devenit un subiect sensibil pentru pacienți încă din primele perioade ale dezvoltării balneologiei la lac. Majoritatea vilelor și sanatoriilor private situate la marginea lacului erau obligate să returneze în lac nămolul utilizat pentru băile calde.
Citește mai multÎn imaginile în care apare lacul de-a lungul timpului, malurile și adâncimea acestuia par să aibă o configurație variată, lacul părând, în timp, colmatat.
Citește mai multPerioada de început a viitoarei stațiuni de succes Eforie este evocată în rândurile de mai jos printr-un articol bogat în detalii despre geografia locului, dinamica economică și, mai ales, viața mondenă a epocii.
Citește mai multÎntr-un comentariu lăsat la o postare anterioară, Costin Asanachescu readuce la viață o Mangalia aproape de nerecunoscut pentru cei de astăzi — un oraș de graniță din anii 1950, marcat de restricții, lipsuri și o diversitate culturală aparte.
Citește mai multÎn relatarea crimei din Medgidia, cu legături la Techirghiol, se pot observa indicii ale unui context balcanic complex, în care Dobrogea românească rămânea conectată, la începutul secolului XX, la spațiul fostului Imperiu Otoman.
Citește mai multVara aceasta, dacă nu ar fi fost cercetaşii şi harnicul lor animator generalul Manolescu, foarte mulţi oameni,buni români, nu ar fi aflat de existenţa unei minunate plaje la Mamaia care să cuprindă 6000 de copii, adolescenţi şi tineri cu conducătorii lor.
Citește mai multPuținele frumuseți adevărate ale Techirghiolului le-am descoperit târziu, prin admirația pe care am văzut-o în ochii străinilor în momentele în care am vizitat împreună orașul. Apoi a trebuit să plec și să mă întorc peste timp, pentru a descoperi originalitatea acestor locuri, a Dobrogei în sine.
Citește mai multÎn peisajul simbolic al Dobrogei, unde identitățile istorice au fost suprapuse, reinterpretate și deseori forțate, apar două narațiuni care se disting ca invenții deosebit de obraznice: așa-numita „Fântână a lui Eminescu” și mitul „Peșterii Sfântului Andrei”. Departe de a fi expresii autentice ale tradiției locale sau ale memoriei istorice, aceste construcții simbolice sunt produsul unui context ideologic precis, marcat de elanuri naționaliste și de dorința de legitimare culturală a unui teritoriu nou integrat în statul român.
Citește mai multMangalia, încă „neromânizată” în 1935, mai departe de civilizația nouă, rămânea o imagine vie a Dobrogei vechi, orientale.
Citește mai multZiarul Dobrogea Nouă, din joi, 13 august 1964, anunța, printre altele, proiecția filmului La Strada la "grădina Techirghiol".
Citește mai multDespre Mangalia și trecutul ei nu știam, mult timp, prea multe. Multă vreme nici nu apare cu adevărat pe scena istoriei Dobrogei românești.
Citește mai multUitată astăzi, Techirghiol avea odinioară și o porțiune de plajă la mare, situată între Eforie Nord și Eforie Sud. Pe fosta plajă a lui Nicolae Ceaușescu, la lac, era amenajat debarcaderul care o deservea.
Citește mai multRomanul „Der Büffelbrunnen” al lui Adolf Meschendörfer, publicat în anul 1935, este o operă reprezentativă pentru literatura germană din Transilvania în perioada interbelică.
Citește mai multO privire inedita asupra Techirghiolului în vremuri înca relativ normale, înaintea marii crize economice din socialism, intr-un reportaj al revistei Flacăra.
Citește mai mult