Publicat de Aurel Băjenaru, 5 Martie 2026
Timp de citire: 5 minute

De câte ori nu ați privit o astfel de carte poștală veche, întrebându-vă poate care este istoria ei, de mult uitată?

Eu am făcut-o. Iată ce am reușit să aflu despre această frumoasă vilă de vacanță privată, pe care nu o cunosc și pe care nu am văzut-o niciodată în realitate.

Publicat de Aurel Băjenaru, 3 Martie 2026
Timp de citire: 2 minute

Vila „Păpușica” din Techirghiol datează din anul 1914, fiind construită inițial ca vilă turistică, într-o perioadă în care stațiunea începea să capete renume datorită băilor de nămol și atmosferei sale elegante.

Publicat de Aurel Băjenaru, 2 Martie 2026
Timp de citire: 2 minute

Despre vechiul drum antic de coastă care lega sudul de nordul Dobrogei — Via Pontica — și care ocolea lacul Techirghiol pe la Urluchioi, trecând „prin dreptul” satului Musurat (astăzi Movilița), scria încă din 1902 călătorul și antropologul elvețian Eugène Pittard, în lucrarea sa „Prin Dobrogea”:

Publicat de Aurel Băjenaru, 1 Martie 2026
Timp de citire: 3 minute

Reiau aici, cu această ocazie, un articol pe care, la vremea respectivă, nu l-am putut interpreta corect. Nici acum nu pot trage o concluzie definitivă, însă obiceiul popular al mărțișorului de 1 Martie — cu care, de fapt, am crescut — pare să nu fi fost cunoscut în Transilvania până la preluarea teritoriului de către România.

Publicat de Aurel Băjenaru, 28 Februarie 2026
Timp de citire: 6 minute

Redau mai jos un scurt schimb de replici dintr-o secțiune de comentarii care, cred eu, spune destul despre percepția multora.

Publicat de Aurel Băjenaru, 27 Februarie 2026
Timp de citire: 2 minute

Emigrarea musulmanilor — turci și tătari — din Dobrogea a reprezentat un fenomen amplu și de durată, declanșat în mod vizibil după unirea provinciei cu România, în 1878, și continuat în valuri succesive până către mijlocul secolului al XX-lea.

Publicat de Aurel Băjenaru, 26 Februarie 2026
Timp de citire: ~1 minut

„Ministerul Cultelor și Instrucțiunii, administrația Casei Bisericii, aduce vii mulțumiri domnului Ioan Tiliță, din comuna Techirghiol, județul Constanța, pentru bunăvoința de a dona bisericii din acea comună un clopot în valoare de 1.500 lei.”

Monitorul Oficial, 8 iulie 1915

Publicat de Aurel Băjenaru, 24 Februarie 2026
Timp de citire: 2 minute

La 5 iulie 1915, ziarul „Universul” atrăgea atenția asupra unei situații frecvente:

Publicat de Aurel Băjenaru, 23 Februarie 2026
Timp de citire: 3 minute

În toamna anului 1935, Constanța trăia sub fascinația și teama unor povești desprinse parcă din romanele polițiste americane. Oraș-port cosmopolit, cu marinari, negustori, soldați și aventurieri care se perindau zilnic prin gară și pe cheiurile portului, Constanța interbelică era un loc al oportunităților, dar și al primejdiilor. Dincolo de forfota teraselor și de eleganța promenadelor de la malul mării, lumea subterană a tâlharilor își făcea simțită prezența prin lovituri îndrăznețe și planuri diabolice.

Publicat de Aurel Băjenaru, 22 Februarie 2026
Timp de citire: 21 minute

Am descoperit cu surprindere că Henric Sanielevici (1875–1951), in relatarea despre sejurul său estival în Dobrogea, însoțind un judecător ambulant prin comunele din jurul Mangaliei, scrie mai jos despre satul „curat tătăresc” Hagieni, de lângă Mangalia, pe care autorul îl ascunde sub inițiala H.

Publicat de Aurel Băjenaru, 21 Februarie 2026
Timp de citire: 4 minute

În zona lacului Techirghiol, pe litoralul românesc al Mării Negre, proprietățile curative ale nămolului sapropelic și ale apei sărate erau cunoscute empiric încă din secolul al XIX-lea. Localnicii și primii vizitatori observaseră efectele benefice asupra afecțiunilor reumatismale și dermatologice, însă exploatarea organizată a nămolului terapeutic avea să înceapă abia în jurul anului 1900.

Publicat de Aurel Băjenaru, 20 Februarie 2026
Timp de citire: ~1 minut

Așa cum se poate observa mai jos, Constanța anilor ’30 — o perioadă marcată de criza economică internațională — era supusă unor reglementări stricte în ceea ce privește prostituția. Stabilimentele în care această activitate era practicată erau cunoscute autorităților și funcționau în baza unor înregistrări oficiale la poliție.

Publicat de Aurel Băjenaru, 19 Februarie 2026
Timp de citire: 4 minute

Doi prieteni se așază la o masă.
— Nea Gică, o sticlă de Murfatlar!
Nea Gică sosește îndată cu comanda și așază pe masă trei pahare.
— Dar de ce ai adus, bre, trei pahare? Noi am cerut doar două!
— Dar de ce, care dintre voi nu bea?

Publicat de Aurel Băjenaru, 18 Februarie 2026
Timp de citire: 2 minute

Textul cărții poștale, redactat în limba germană – „Techirghiol, strada principală și vedere generală a orașului” – indică faptul că aceasta a fost realizată de administrația germană de ocupație în timpul Primului Război Mondial. Este foarte probabil ca germanii să fi preluat o fotografie românească anterioară, întrucât atmosfera surprinsă este încă una pașnică, specifică unei stațiuni balneare aflate departe de dramatismul frontului.

Publicat de Aurel Băjenaru, 17 Februarie 2026
Timp de citire: 2 minute

Iată cu ce „scepticism” era privită evoluția costumului de baie feminin în anii ’20: trecerea de la costumul complet la „deux pièces”, pe plajele de la Marea Neagră. Faptul că femeile "apar complect goale", era o exagerare însă. În acei ani, localitatea Carmen Sylva — devenită ulterior Eforie Sud — purta încă numele de Techirghiol (Movilă).

Publicat de Aurel Băjenaru, 15 Februarie 2026
Timp de citire: 5 minute

Astăzi, într-un context european în care islamul își pierde treptat din acceptanță pe fondul manifestărilor sale tot mai dogmatice și militante, iar în locul integrării în societățile gazdă apar tendințe de afirmare dominantă a cutumelor religioase, dezvoltandu-se societați musulmane paralele, devine cu atât mai important să subliniem exemplul integrării depline a comunității musulmane din Dobrogea în spațiul creștin majoritar din jur.

Publicat de Aurel Băjenaru, 14 Februarie 2026
Timp de citire: 4 minute

Astăzi poate părea un detaliu pierdut în istorie, însă debarcaderul de la Techirghiol a reprezentat cândva o verigă esențială în lanțul terapeutic care a făcut celebră stațiunea. Tratamentul cu băi de nămol, consacrat pentru proprietățile sale curative, nu era considerat complet fără o etapă obligatorie: baia de soare și nisip la mare.

Publicat de Aurel Băjenaru, 13 Februarie 2026
Timp de citire: 3 minute

Ridicat în anii 1920, Sanatoriul „Speranța” din Techirghiol a fost una dintre instituțiile emblematice ale stațiunii, într-o perioadă în care tratamentele balneare deveniseră sinonime cu modernitatea și rafinamentul.

Publicat de Aurel Băjenaru, 12 Februarie 2026
Timp de citire: ~1 minut

Cazinoul din Techirghiol, surprins în imaginea din 1915, a fost inaugurat la 2 iulie 1904. Termenul „cazinou”, împrumutat din limba germană, nu desemna inițial un spațiu destinat jocurilor de noroc, ci o clădire destinată reuniunilor sociale și recreative, care includea sală de bal, restaurant și alte facilități similare. În acest sens, era asemănător vechiului „Kursaal” – un edificiu dedicat recreerii și socializării într-o stațiune balneară.

Publicat de Aurel Băjenaru, 11 Februarie 2026
Timp de citire: 2 minute

Techirghiolul la începutul noului secol trecut ne este prezentat de monograful și istoricul colonel M. D. Ionescu (1866–1938), în lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea” (1904).