Puținele frumuseți adevărate ale Techirghiolului le-am descoperit târziu, prin admirația pe care am văzut-o în ochii străinilor în momentele în care am vizitat împreună orașul. Apoi a trebuit să plec și să mă întorc peste timp, pentru a descoperi originalitatea acestor locuri, a Dobrogei în sine.
Citește mai multÎn peisajul simbolic al Dobrogei, unde identitățile istorice au fost suprapuse, reinterpretate și deseori forțate, apar două narațiuni care se disting ca invenții deosebit de obraznice: așa-numita „Fântână a lui Eminescu” și mitul „Peșterii Sfântului Andrei”. Departe de a fi expresii autentice ale tradiției locale sau ale memoriei istorice, aceste construcții simbolice sunt produsul unui context ideologic precis, marcat de elanuri naționaliste și de dorința de legitimare culturală a unui teritoriu nou integrat în statul român.
Citește mai multMangalia, încă „neromânizată” în 1935, mai departe de civilizația nouă, rămânea o imagine vie a Dobrogei vechi, orientale.
Citește mai multZiarul Dobrogea Nouă, din joi, 13 august 1964, anunța, printre altele, proiecția filmului La Strada la "grădina Techirghiol".
Citește mai multDespre Mangalia și trecutul ei nu știam, mult timp, prea multe. Multă vreme nici nu apare cu adevărat pe scena istoriei Dobrogei românești.
Citește mai multUitată astăzi, Techirghiol avea odinioară și o porțiune de plajă la mare, situată între Eforie Nord și Eforie Sud. Pe fosta plajă a lui Nicolae Ceaușescu, la lac, era amenajat debarcaderul care o deservea.
Citește mai multRomanul „Der Büffelbrunnen” al lui Adolf Meschendörfer, publicat în anul 1935, este o operă reprezentativă pentru literatura germană din Transilvania în perioada interbelică.
Citește mai multO privire inedita asupra Techirghiolului în vremuri înca relativ normale, înaintea marii crize economice din socialism, intr-un reportaj al revistei Flacăra.
Citește mai multArticolul „Românii în Dobrogea,”, publicat în Gazeta Transilvaniei, citând "La République française", surprinde un moment important al istoriei recente a României, marcat de integrarea Dobrogei în statul român.
Citește mai multRitualul „Luminii Sfinte” de la Sfântul Mormânt este atestat documentar de cel puțin din secolul al IX-lea, dar cel mai probabil este mai vechi, fiind legat de practicile pascale din Ierusalim încă din primele secole creștine.
Citește mai multDobrogea este cunoscută și pentru o comunitate armenească veche și bine înrădăcinată, mulți ajungând aici via Constantinopol, în diferite etape istorice. Iată însă un fragment de istorie a lor, din vremea Imperiului Otoman, care reflectă situația dificilă a acestei populații:
Citește mai multDespre Mamulaș Mucenic, care a fost timp de 27 de ani președinte al CAP-ului din Techirghiol, am auzit doar lucruri bune din micile povestiri ale tatălui meu.
Citește mai multO provincie nou intrată în componența României, Dobrogea purta încă urmele adânci ale războaielor ruso-turce care o pustiiseră în mod repetat. Slab populată și aflată într-o perioadă de tranziție, regiunea oscila între vechile cutume orientale și începuturile fragile ale unei civilizații de tip occidental, pe care noii stăpâni încercau să o impună.
Citește mai multAromâna, ca o formă arhaică a limbii române despre care am scris anterior, este de fapt o jumatate de adevar.
Citește mai multÎn comentariile unui articol anterior, în urma unei discuții despre cerchezi, am observat chiar o anumită nostalgie și mândrie legate de o posibilă apartenență la acest popor.
Citește mai mult"După cumu ne spune „Rom. Lib.“, a sositu ḍilele acestea in Bucuresci o deputatiune de musulmani din Dobrogea, care a venitu se cera dela guvernu, se ia in stăpânire acea provincia. Deputatiunea nu se va intorce in Dobrogea, de catu deodata cu armata romana, careia i va servi de calauza."
Gazeta Transilvaniei, 10 octombrie 1878
Citește mai multLa sfârșitul secolului al XIX-lea, armenii din Imperiul Otoman, inclusiv din Istanbul, trăiau sub semnul fricii. Între 1894 și 1896, în timpul domniei sultanului Abdul Hamid al II-lea, au avut loc masacrele hamidiene, în care au fost uciși între 100.000 și 300.000 de armeni.
Citește mai multSituația socială din Dobrogea, înainte de preluarea sa de către România, pare să fi fost cu totul diferită de imaginea sugerată de legenda modernă a armoniei interetnice dobrogene.
Citește mai multMult timp, preocupat de "adevărata origine a românilor", de originea comună a noastră, a vlahilor nord dunăreni cu cei din sud, aromânii, m-am împiedicat de diferențele de limbă care nu par mici, dar iată că numai de la prima vedere.
Citește mai multDobrogea a fost, timp de secole, o regiune de frontieră marcată de frecvente războaie ruso-turce, care au dus în mod repetat la depopulare, distrugeri și reluări fragile ale vieții. De fiecare dată, teritoriul și-a revenit cu dificultate și nu întotdeauna în aceleași forme sau în aceleași locuri.
Citește mai mult